|
|
Povestea tesatoarei Ciu Lin :
Aceasta face parte din lotul de 100 de chinezoaice venite sa munceasca la Bacau.
In prima zi a cerut injumatatirea salariului si "nooj" de razboaie la care sa lucreze simultan.
A doua zi a muncit trei zile; in a cincea a propus sa fie biciuita, autodenuntandu-se ca a atipit aproape zece minute. A sasea zi cazand intr-un week-end, s-a aruncat în fata jeep-ului patronului, implorandu-l s-o lase sa faca munca patriotica.
"Adica ce sa faci, fa?", s-a interesat asta. "Se muntesc, se muntesc", plangea Ciu.
Sambata a facut santuri in curtea fabricii, duminica a pus orezu'. Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie ca din Sectia 4 - Lenjerie si Carpete "s-aude da parca s-a apucat unii sa le rupa pa razboaie". Era chinezoaica, spargea norma.
Miercuri pe seara, cand au vrut s-o trimita acasa, a-nceput sa faca figuri... de kung fu, de taikwon-do, de K1.
Joi a luat prima chenzina si a expediat-o pe adresa a 120 de verisoare din Pu Hoi, o mica asezare de trei milioane de locuitori, din sudul provinciei Se Ke. Apoi a baut o cana de soia si a cerut sa intre in sindicat. S-a aruncat in fata jeep-ului liderului, care a tarat-o doo sute de metri pana sa se prinda ca taraste ceva dupa el. "Fa, esti bine?", a întrebat-o asta, speriat rau. "Muntitoarea Tiu raporteaza ca e apta de munca", a raspuns chinezoaica infasurata pe o planetara. Si 'ntr-adevar, era. Lucra doua ture pe zi, iar in a treia scria lozinci pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste panze mari, rosii.
"Fata, ce-o scrie nebuna asta?", se-ntrebau ale noastre. Ca Ciu le picta in dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la abecedar. Litera in forma de casa luata de viitura inseamna "Suras de primavara intr-o livada de caisi". Ailalta, ca un copac taiat in patru si montat invers - "Placere divina cu patru arome de cuisoare", iar aia de seamnana cu un cuier pus invers era "Auzi cum susura Fluviul Galben?". Logic, impreuna dadeau "Vrem sa muncim pana la lesin".
S-a lasat cu greva spontana. Pana sa apara jandarmii, alea 100 de tesatoare chinezoaice neutralizasera alea 5.000 de tesatoare de-ale noastre, securizasera birourile conducerii, organizasera alegeri de sindicat, votasera si aprobasera eliminarea concediului de odihna, varuisera toate sectiile, secerasera orezu' plantat de Ciu si tinusera un miting in favoarea reducerii salariului minim pe economie. Si, evident, reluasera lucrul.
Sursa: www.hotnews.ro
|
|
