delaurentis
Site owner
 Din: Tg-Jiu
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 7666
|
|
Cota unică a lăsat în economie peste un miliard de euro, dar relaxarea fiscală nu-şi arată roadele după zece luni. De ce? Pentru că economia este încă nerestructurată, iar birocraţia sufocă creşterea economică.
Investiţiile cresc mai lent decât anul trecut, producţia industrială este la cota de avarie, numărul de angajaţi în economie stagnează după creşterea iniţială de la începutul anului. Inflaţia a revenit la un palier de peste 1% lunar (1,2% în noiembrie), iar produsul intern brut a crescut cu doar 1,8% pe trimestrul trei al acestui an. Numai veşti proaste.
ÃŽn acest timp, consumul a luat-o razna, satisfăcut din import. Cum se explică acest paradox?
Chiar ne-am îmbătat cu apă rece când anunţam anul trecut că "economia decolează" după ce Statistica anunţa creşteri de 8% ale PIB? Se pare că da. N-a fost decât un foc de paie provocat de creşterea consumului populaţiei încurajată de majorarea salariilor într-un an electoral.
De ce companiile, dacă au la dispoziţie mai mulţi bani decât înainte, nu investesc mai mult? Şi de ce nu produc mai mult cu echipamentele pe care le deţin deja? Producţia industrială a avut pe primele zece luni din acest an cel mai scăzut ritm de creştere din ultimii ani - de doar 1,4%, în timp ce investiţiile au crescut cu doar 8% pe trimestrul II în 2005, faţă de 12% în acelaşi trimestru din 2004.
ÃŽn acelaşi timp, comerţul a crescut cu 17% pe primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Cu alte cuvinte, oamenii consumă mai mult, mult mai mult, magazinele sunt pline, super şi hipermarketurile se deschid unul după altul, dar firmele româneşti se vaită că n-au consumatori.
"ÃŽn luna noiembrie, 29% din managerii intervievaţi ( de către Banca Naţională - n.red.) invocă insuficienţa cererii drept principalul motiv de frânare a activităţii în industrie şi construcţii, influenţa acesteia fiind resimţită în principal în metalurgie, în industria alimentară, în energie sau în industria de tehnică de calcul şi aparate TV (ponderi de 36 şi 62%)", se afirmă în ultimul studiu de conjunctură al BNR.
Dacă în metalurgie sau energie poate fi de înţeles, cum de nu există cerere pentru brânză sau salam, în condiţiile în care vânzările de produse alimentare au crescut cu 18% pe primele nouă luni ale acestui an?
O explicaţie este, evident, forţa de piaţă scăzută a companiilor româneşti în faţa importatorilor. Este vorba de un deficit de cunoaştere şi un deficit de bani. Marketingul abia se învaţă iar banii sunt mult mai scumpi decât pe alte pieţe din jur.
Cealaltă explicaţie tare este însă că instituţiile statului sunt mai mult o frână pentru companii decât un ajutor.
Peste 1,7 milioane de persoane sunt bugetari. Este o încărcătură imensă de oameni care nu produc nimic şi stau practic în cârca firmelor private, a oamenilor care se trezesc în fiecare dimineaţă cu gândul să facă sau să îmbunătăţească un produs sau un serviciu.
Foarte mulţi bani merg în direcţii nefolositoare. Spre exemplu, numai bugetul serviciilor secrete este pentru anul următor de 400 milioane de euro (4% din bugetul de stat), iar cel al Internelor de 1,3 miliarde euro. Ca urmare, banii pentru şcoli şi spitale nu ajung. ÃŽn aceste condiţii, firmele trebuie să cheltuiască bani pe training sau pentru asigurări suplimentare de sănătate ale salariaţilor, în condiţiile în care deja plătesc pentru aceste servicii.
Nu mai vorbim de starea proastă a infrastructurii, care duce iarăşi la alte costuri. Aşa că firmele româneşti nu au cum să fie competitive în lupta cu companiile din străinătate când de pe băncile şcolilor vin tineri care trebuie reşcoliţi, resetaţi practic - atât ca atitudine, cât şi ca nivel de cunoştinţe. Sau când cheltuiesc bani pe asigurări de sănătate suplimentare pentru că serviciile publice sunt proaste.
Astfel sunt mâncaţi banii care ar trebui să meargă în cercetare şi dezvoltare, în marketing, în prospectarea unor noi pieţe.
Tăierea impozitelor la 16% a fost simplă. Reforma profundă a administraţiei "client-oriented", adică spre satisfacţia plătitorilor de impozite-persoane fizice sau companii - este mult mai greu de făcut.
_______________________________________
- - - -
|
|
